Mă simt așa de solitară când stau câteodată singură în fața calculatorului și realizez că în momentul de față nu e nimeni lângă mine, nu mai e nimeni cu care să vorbești pe mess și in jurul tău e întuneric și liniște deplină. E acel moment în care te ridici ușor de la calculator, te îndrepți spre cea mai apropiată fereastră și te uiți spre cer. Vorbesc despre acel moment care pe lângă ca te face să te simți pustiu și să te gândești mai mult la viața ta, in același timp ești uimit de frumusețea nopții și de acea senzație care te încântă doar cât o privești. Weird, nu?Mda, maybe...Dar nu mi se mai pare de mult timp așa weird, pentru că țin să spun că în fiecare seară ies pe terasă și stau ore bune privind cerul, ascultând muzică și pierd noțiunea timpului doar privind stelele. Dar îmi place...îmi place așa de mult cât îmi place să stau noaptea pe plajă. Vai, dar să stai noaptea pe plaja nu doar că e cea mai tare senzație pe care o poți avea vreodată, dar știi, să stai pe nisipul rece și să te joci cu el lăsându-l să ți se scurgă ușor printre degete, să auzi valurile înspumate spărgându-se sălbatic la mal și să privești abundența de stele, e o nebunie totală, pur și simplu te pierzi în imagine și parcă trăiești intr-o poveste...E nemaipomenit, este probabil singura chestie ce iubesc cel mai mult când plec la mare și când am ocazia să-mi petrec nopțile pe plajă :X
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu